Diva iubită de milioane de români a murit în sărăcie lucie plină de datorii. Cine i-a mâncat averea celebrei Hariclea Darclée

Era una dintre cele mai populare și mari cântărețte de operă din lume pentru mai mult de două decenii, iubită de români. Hariclea Hartulary Darclée a fost diva care a murit în sărăcie și plină de datorii.

Darclée era considerată a avea o voce rară, reușind să se impună drept prima soprană a lumii, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această cântăreață era preferată de către compozitori celebri precum Puccini și Verdi. La vârsta de 58 de ani a hotărât să iasă din lumina reflectoarelor, chiar dacă a reușit să câștige o avere și să moară într-o sărăcie lucie.

Câștigurile sale erau unele impresionante, însă și cheltuielile pe măsură, menționând aici hoteluri de lux, apartamente, trăsură proprie și îmbrăcăminte aleasă. Cu toate acestea, Darclée se confrunta cu datorii și polițe neplătite, astfel că era nevoită mereu să ceară consimțântul soțului pentru fiecare tranzacție, însă până în 1897, atunci când a divorțat.

În anul 1900, soprana a făcut un bilanț al pierderilor provocate de fostul soț căruia i-a dat aproximativ 200.000 de franci. Afacerile familiei cu pricire la recuperarea unor proprietăți ipotecate au făcut ca o mare parte din veniturile acesteia să fie pierdute.

Potrivit unui studiu realizat de către Ștefan Petrescu și publicat de către Academia Română, Iorgu Hartulari a avut multe idei de afaceri, dar niciuna profitabilă. Un exemplu în acest sens constă în cel din 1899, atunci când Iorgu dorea să exporte vite în Italia.

De asemenea, via de la Cotnari pe care a cumpărat-o de la socrul ei, nu mai era una roditoare. În anul 1899, Darclée a trimis bani soțului ei pentru a cumpăra un altoi american, însă acesta a pierdut banii la jocurile de noroc.

După doar două decenii, via a ajuns din nou una fără rod. Cu toate că Darclée a vrut să vândă via, cumnata sa s-a împotrivit spunându-i că „banii se duc, pământul rămâne”. Relația dintre Darclée și Natalia s-a deteriorat în timp, iar Iașiul știa de faptul că soprana ar fi lăsat-o pe aceasta din urmă cu 100.000 de lei datorie.

Tot din studiu reiese faptul că în ultimii săi ani de viață, Darclée a ținut o corespondență constantă cu avocatul său din București, Victor Rațiu cu privire la lichidarea proprietăților pe care le avea în România. Greutățile financiare au pus-o în situația de a fi mereu lipsită de lichidități.

Între cei doi exista și o puternică legătură de prietenie, fiindu-i alături în procesul intentat constructorului care a executat monumentul funerar al lui Iorgu Hartulari. Cu toate că deținea mai multe terenuri în Oltenița, criza din 1930 a afectat și piața imobiliară, iar cele patru locuri pe care le avea, nu le putea vinde din lipsă de cumpărători.

În vârstă de 70 de ani, Hariclea Darclée s-a retras în Milano, fiind îngropată în datorii, dar și alte nevoi. În anii singurătății, aceasta avea un singur prieten în București, avocatul Victor Rațiu cu care coresponda des în chestiuni legate de afaceri și de familie. El este cel care a ajutat-o în mod regulat cu banii pentru a nu muri de foame.

Din cauza singurătății și a sărăciei, acesteia îi vin în minte primele gânduri de suicid. Darclée s-a mutat apoi într-o pensiune unde era liniștită. Cu toate că locuia într-o cameră mică, se putea bucura de apă curentă și de mâncare bună.

„Câteodată mă ia astfel de disperare că ies din casă la 8 ½ dimineaţa – rătăcesc pe stradă, caut refugiu unde sunt sigură că nimeni nu mă cunoaşte – în quartiere depărtate şi  popolare, beau un iaurt pentru a nu mă întoarce în pensiune decât după orele 10 când poarta este închisă pentru a nu vedea pe nimeni. Starea mea sufletească este foarte suferindă. Dacă şi corpul sau mintea mi-ar fi zdruncinate cum e sufletul, m-aş afla poate astăzi într-o casă de sănătate şi astfel n-aş avea cunoştinţă de atâta patimă”, se confesează aceasta într-una din scrisorile către avocatul Rațiu.

Diva cunoscută în întreaga lume a murit într-o sărăcie lucie

În data de 10 ianuarie 1939, Darclée deceda la spitalul Filantropia din București, acolo unde era internată pentru o afecțiune a ficatului. Această cântăreață formidabilă a fost numită de-a lungul timpului de publicațiile din țară, dar și de către cele internaționale „privighetoarea Carpaților”.

Celebra soprană se năștea la Brăila în data de 10 iunie 1860. Aceasta era fiica moșierului de origine greacă Ion Haricli și a Mariei Aslan, nepoata domniței Mavrocordat. A început să studieze pianul și lua lecții de canto la pensionul Lobkovitz din Viena, fiind sub supravegherea profesoarei Marchesi.

La București, studia împreună cu profesoara de origine franceză Madame La Kerre, iar la Paris cu E. Duverois de la Conservator. Darclée a avut debutul internațional pe scena Operei Mari din Paris, în data de 14 decembrie 1888, având rolul Margaretei din „Faust”.

Datorită vocii sale, Darclée a ajuns renmită în întreaga lume. Pe baza succesului înregistrat în capitala Franței, soprana a reușit să obțină contractul unui turneu în cele mai mari săli de operă ale Europei. Aceasta a reușit să ajungă pe scenele din Paris, Berlin, Florența, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York și Moscova.

Compozitorul Puccini considera că este singura care poate lua rolul Floriei în „Tosca”, iar la cererea ei, a fost adăugată operei aria „Vissi d’arte, vissi d’amore”, fiind distribuită în spectacolul de premieră care a avut loc la Teatro Constanzi din Roma, în data de 14 ianuarie 1900.

Darclée nu doar că avea o voce aparte, dar stăpânea și mai multe limbi străine dintre care amintim germana, franceza, italiana, spaniola, engleza, greaca și rusa. De-a lungul carierei sale, mai mulți compozitori au apreciat-o printre care și Verdi, Leoncavallo, Massenet, Alfredo Catalani și Puccini.

Soprana a cântat alături de Enrico Carusi, Titta Ruffo, Tamango sau sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini. În repertoriul cântăreței apar titluri de opere ale celor mai celebri compozitori dintre care ”Romeo şi Julieta”, ”Norma”, ”Traviata”, ”Carmen”, ”Aida”, ”Wilhelm Tell”, ”Don Giovanni”, ”Manon”, ”Othello”, ”Tannhauser”, ”Tristan şi Isolda”, ”Boema”, ”Trubadurul”.